Logistica de aviaţie, între strategie, precizie şi responsabilitate naţională

Interviu cu comandantul Bazei 91 Logistică, colonel Laurenţiu Hodorogea

Domnule comandant, cât de provocator este să coordonaţi sprijinul logistic al Forţelor Aeriene Române, prin intermediul marii unităţi pe care o comandaţi?

Baza 91 Logistică a Forţelor Aeriene este o structură militară relativ recentă, dacă o comparăm cu alte structuri similare din Armata României. A apărut la 1 iunie 2010, ca urmare a intrării în vigoare a Strategiei Logisticii Armatei României, reglementare prin care s-a dorit crearea de capacităţi logistice integrate, care să includă o structură principală de tip bază logistică pentru fiecare categorie de forţă a armatei sau comandament de armă și care să conducă și să coordoneze, într-o manieră unitară, toate componentele logistice subordonate, în cazul nostru, ale Statului Major al Forţelor Aeriene din acel moment. Este clar că pe baza acestei strategii a fost dezvoltată Concepţia Logisticii Întrunite a Armatei României şi, pe cale de consecinţă, Concepţia logisticii Forțelor Aeriene. În acest context, conducerea sprijinului logistic al Forţelor Aeriene este apanajul exclusiv al șefului Statului Major al Forțelor Aeriene, prin organele și structurile de conducere logistică din subordine. În această ordine de idei, Bazei 91 Logistică a Forțelor Aeriene, ca unică mare unitate de profil, îi revin responsabilități și misiuni executive, de furnizare şi realizare efectivă a sprijinului logistic unităţilor și marilor unităţi din subordinea SMFA.

Sunt cel de-al doilea comandant al acestei mari unităţi iar provocarea asumării managementului sprijinului logistic la nivel de bază rezidă din câteva realităţi: în primul rând și așa cum am mai spus Baza 91 Logistică a Forţelor Aeriene este singura mare unitate de profil din organica SMFA, deci toate ordinele, misiunile și activităţile care au drept conținut logistica de susţinere ni le însuşim, în mod firesc, ca urmare a nivelului de ambiţie asumat prin ordinul de constituire şi a domeniilor de responsabilitate definite prin concepţiile logistice ulterioare; în al doilea rând, una dintre misiunile principale ale bazei o constituie derularea Programului Major Forţe Aeriene, o activitate complexă care presupune experienţă, competenţă, profesionalism și un înalt nivel de pregătire interdisciplinară și calificare a personalului care îşi desfășoară activitatea în acest domeniu; în al treilea rând, prin unităţile din subordine, baza logistică are capacitatea de a constitui, administra, distribui și/sau transporta resursele materiale pentru forţele operaţionale ale SMFA, un accent deosebit punându-se pe carburanţii și lubrifianţii de aviaţie, pe rachete, precum și pe echipamentele de radiolocaţie; în al patrulea rând, prin Centrul Mentenanţă Regional, unitate înfiinţată în 2016 în subordinea bazei, ne-am asumat mentenanţa echipamentelor de aviație, în primul rând, la nivel complex și intermediar, o treabă foarte anevoioasă care presupune facilităţi de mentenanţă adecvate, SDV-istică variată și de calitate și, desigur, personal tehnico-ingineresc cu înalte competențe și niveluri de autorizare pe domenii de specializare caracteristice aviației, apărării antiaeriene, supravegherii spaţiului aerian şi nu numai; în al cincilea rând, dar nu cel din urmă, este vorba de comandă-control, capacitatea comandamentului bazei de a monitoriza și coordona misiunile de sprijin logistic care se execută, de cele mai multe ori, simultan.

În loc de concluzie, pot să afirm cu toată autoritatea şi responsabilitatea prerogativelor cu care am fost învestit că provocările sunt mari, aşteptările sunt la fel de mari, iar răspunsul Bazei 91 Logistică a Forţelor Aeriene, la acest moment aniversar, este unul pe măsura aşteptărilor.

– Aveţi în subordine multe unităţi, dislocate în toată ţara, în plus susţineţi logistic marile unităţi de aviaţie. Cum reuşiţi să manageriaţi un volum mare de resurse?

– Într-adevăr, Baza 91 Logistică a Forţelor Aeriene are în subordine, în funcţie de amploarea și specificul misiunilor lor, atât unităţi de nivel regiment, cât și de nivel batalion, organizate și amplasate în profil teritorial în așa fel încât să poată interveni oportun în sprijinul structurilor operaţionale, ale unităţilor și marilor unităţi ale Statului Major al Forțelor Aeriene. Desigur, nu este simplu. Pentru a face acest lucru este nevoie să concepi, să adaptezi și să perfecţionezi fluxuri informaţionale care să-ţi asigure un nivel de comandă-control adecvat și care să-ţi permită o anumită libertate de mişcare în ceea ce privește luarea deciziilor oportune pentru realizarea sprijinului logistic. Ca și în alte domenii ale sistemului militar este vorba despre trei factori esenţiali a căror combinare și utilizare îţi poate garanta succesul acţiunii de planificare a sprijinului logistic și anume: oameni, proceduri şi resurse materiale și financiare. Şi ca să rămân mai aproape de conținutul întrebării dumneavoastră trebuie să fac apel la conceptul de sistem logistic integrat al SMFA, concept de altfel destul de bine teoretizat în instrucţiunile specifice și pus în aplicare prin proceduri punctuale.Trebuie spus, astfel, că fiecare structură de logistică, indiferent de nivelul unităţii din care face parte, are o misiune și responsabilităţi bine definite, anumite limite date de palierul ierarhic de care aparţin, dar ele se află într-o conexiune permanentă cu elementele de logistică ierarhic superioare a căror arie de responsabilitate le circumscrie. Aici intervine planificarea logistică, pentru că da, e vorba de planificare, unde un rol major îl are SMFA, care are imaginea generală a nivelului de înzestrare și gradului de aprovizionare a unităţilor şi marilor unităţi din subordine și, ulterior, baza logistică pentru proiectarea detaliilor și elementelor concrete de sprijin.

Acestea find spuse, pot afirma că realizarea sprijinului logistic continuu, oportun și complet este o consecinţă a planificării eficiente a resurselor avute la dispoziție, a alocării și repartiției lor pe misiuni și priorităţi și implicarea tuturor structurilor de logistică de la toate nivelurile din SMFA, în acord cu competenţele și responsabilitățile ce le revin.

Lucraţi de foarte mulţi ani în logistica aviaţiei, un domeniu vast. Cât de complexă este o carieră militară în acest domeniu?

– Prima mea funcţie în aviație a fost aceea de locţiitor al comandantului pentru logistică la Regimentul 71 Aviaţie Vânătoare și Vânătoare-Bombardament, actualmente Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii. Se întâmpla în anul 1994, după absolvirea Facultăţii de Logistică din cadrul Academiei de Înalte Studii Militare (Universitatea Națională de Apărare „Carol I”). Nu am mai părăsit aviaţia, ca și categorie de forţe. Au trecut de atunci aproape 31 de ani, am lucrat pe diferite funcţii doar în logistică și pot spune că am fost martorul tuturor modificărilor și dezvoltări de sistem contribuind, după competenţele și responsabilităţile avute, la transformarea și modernizarea domeniului logistic potrivit noilor concepţii și tendinţe, mai ales după aderarea României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord. Nu am experienţa muncii de logistică în forţele navale şi prea puţin în forţele terestre, dar pot să susţin cu argumente că logistica aviației se detașează net prin complexitate, diversitatea situaţiilor la care trebuie să ai soluţii pertinente și rapide, precum şi volumul relativ mare de resurse avute la dispoziție. Aviaţia, ca denumire generică a domeniului care cuprinde și apărarea antiaeriană și supravegherea spaţiului aerian, este o armă preponderent tehnică, se știe. Calitatea și pregătirea personalului care activează în aviație este una de top. În acest context, personalul care ocupă diferite funcţii și posturi pe domeniul logistic urmează cumva această stare de fapt. Logistica aviaţiei cuprinde specialişti din toate armele și specialităţile militare caracteristice aviaţiei, apărării antiaeriene și radiolocaţiei, dar şi celorlalte arme și specialități de sprijin și suport (intendenţă, auto, comunicaţii și informatică, CBRN, geniu și infrastructură) și care lucrează, desigur, într-un tot unitar.

Așadar, complexitatea carierei de logistician în aviaţie este dată de câteva elemente definitorii, cum ar fi: vastitatea și diversitatea bazei legale care reglementeză diferitele domenii de responsabilitate ale logisticii (legi, regulamente, dispoziţii tehnice, norme de consum etc.) şi la care trebuie să te raportezi permanent; nivelul de pregătire, competenţa, experienţa personalului, precum şi dispoziția acestuia de a evolua şi de a se perfecționa permanent; rigoarea procedurilor de angajare a resurselor materiale, în general, a celor financiare, în special. Cariera de logistician militar este o vocaţie. Trebuie să-ţi doreşti să faci asta, fiind conştient că toţi ceilalţi vor ceva de la tine din punct de vedere al asigurării și repartizării resurselor care, altfel, sunt limitate. Şi în afară de asta, trebuie să fii pregătit să dai socoteală oricând, diferitelor instituţii și structuri de control, privind oportunitatea, necesitatea, realitatea și economicitatea procedurilor și deciziilor privitoare la angajarea resurselor materiale și financiare.

Ce realizări notabile aţi îndeplinit în ultima perioadă în cadrul Bazei 91 Logistică?

– Fiind un an aniversar, cu încuviinţarea dumneavoastră, aş dori să trec în revistă, pe scurt, câteva momente care au marcat, influenţat și edificat Baza 91 Logistică a Forţelor Aeriene drept structura de profil reprezentativă a Statului Major al Forţelor Aeriene, la 15 ani de la înființarea sa.

În primul rând, aș dori să remarc munca primului comandant al bazei, domnul comandor inginer Constantin-Dorin Şimota care, împreună cu echipa sa de atunci, a reuşit să pună piatra de temelie a acestei mari unități. Noi, cei de astăzi, ne place să facem destul de des trimitere la aceşti „părinţi fondatori” care practic au prevăzut și fundamentat direcţiile de dezvoltare și modernizare ale bazei logistice şi transformarea ei în structura logistică de astăzi, fără de care sistemul logistic integrat al SMFA nu poate fi imaginat. Alte momente importante care ţin mai mult de istorie și tradiţie militară ar fi primirea Drapelului de Luptă, la 30 aprilie 2011, aprobarea heraldicii şi denumirii onorifice a Bazei 91 Logistică a Forţelor Aeriene „General aviator Andrei Popovici” la 27 aprilie 2017 și, nu în ultimul rând, decorarea Drapelului de Luptă al unităţii cu Ordinul naţional „Virtutea Aeronautică” în grad de Cavaler în 2020, cu ocazia aniversării a 10 ani de la înfiinţare. 

În ceea ce privește lucrurile concrete care, de fapt, definesc activitatea specifică a bazei logistice m-aș referi la următoarele: reconfigurarea statelor de organizare ale unităţilor subordonate, adaptarea lor și obţinerea calităţii de ordonator de credite pentru comandanții lor, atingându-se astfel un grad relativ de independenţă în derularea procedurilor administrative și economico-financiare și implicit un anumit grad de libertate în realizarea sprijinului logistic; reconsiderarea concepţiei de depozitare a stocurilor, dotarea depozitelor cu echipamente moderne de păstrare, conservare şi manipulare a bunurilor; reconfigurarea, reabilitarea şi modernizarea spaţiilor de depozitare a bunurilor comune, a carburanţilor și lubrifianţilor de aviaţie, a spaţiilor destinate depozitării rachetelor și munițiilor specifice; construirea unor facilităţi tehnice pentru testare rachetelor, recepţionarea și luarea în administrare și exploatare de către Centrul de Mentenanţă Regional a noi facilități pentru mentenanţa aeronavelor C-27 J Spartan, C-130 Hercules şi IAR-330 Puma, o capabilitate de infrastructură proiectată și construită după cele mai moderne standarde; înzestrarea unităţilor din subordine cu echipamente noi de transport personal și materiale, de evacuare tehnică, de evacuare medicală, apărare împotriva incendiilor, echipamente de încărcare-descărcare, echipamente și utilaje pentru întrebuinţări diferite; înzestrarea și dotarea unităţilor cu sisteme moderne de campare, cu echipamente mobile pentru asigurare serviciilor de campanie.

În sfärșit, la finele anului trecut s-a definitivat nota conceptuală şi documentaţia pentru construirea în Cazarma 546 Otopeni a unui laborator de încercări carburanţi-lubrifianți, după cele mai noi standarde în domeniu, care va permite stabilirea cu o mai mare acurateţe a condiţiilor de calitate ale produselor petroliere, în general, a carburanţilor, lubrifianţilor și lichidelor speciale de aviaţie, în special. De asemenea, tot anul trecut, au fost definitivate și înaintate eșalonului superior documentaţiile referitoare la realizarea sistemelor integrate de securitate pentru cazărmile administrate de către unităţile militare din subordinea Bazei 91 Logistică a Forţelor Aeriene. Şi, nu mai puţin important, în momentul de faţă analizăm posibilitatea elaborării unei note conceptuale referitoare la construirea unei facilităţi multifuncţionale care să răspundă nevoii de pregătire, constituirea stocurilor și realizarea celorlalte măsuri de sprijin logistic pentru detașamentele expediţionare ale Statului Major al Forţelor Aeriene care, în ultimii ani, se constituie din ce în ce mai des.

– Aviaţia este o armă scumpă, contractele pe care le realizaţi au valori mari. Cum reuşiţi să formaţi specialişti şi apoi să-i păstraţi pentru a fi utili Forţelor Aeriene Române?

– Este adevărat, aviaţia este o armă scumpă, dar lipsa ei ar putea să ne coste mai scump. Trebuie să acceptăm cu toții că, în condiţiile războiului modern, în principal aviaţia este cea care acţionează imediat, precis și definitiv. România are o lungă și frumoasă tradiție în aviație, iar în ceea ce privește aviația militară în anul 2023, Forțele Aeriene Române au sărbătorit 110 ani de Aeronautică Militară. În această ordine de idei, angajamentul României de a-și înzestra forţele aeriene cu aeronave F-35 e o consecinţă firească a conştientizării riscurilor actuale de securitate la nivel global și regional, a angajamentelor noastre în cadrul NATO, precum și siguranţa pe care o oferă acest avion de luptă de ultimă generaţie.

Am arătat mai devreme că una din misiunile principale ale bazei logistice este derularea Programului Major Forţe Aeriene, în calitate de autoritate delegată a SMFA pentru domeniul achizițiilor publice. În acest scop comandamentul bazei are proiectate, prin statul de organizare, microstructuri menite să elaboreze documentaţia necesară şi să iniţieze achizițiile de bunuri, servicii şi lucrări pe care Statul Major al Forţelor Aeriene şi le dorește și care sunt cuprinse în Programul Anual al Achiziţiilor Publice, document aprobat de ordonatorul principal de credite după aprobarea și repartizarea bugetului anual de venituri şi cheltuieli.

Realizarea achizițiilor publice efective este apanajul Serviciului Management Achiziţii Publice, Program Major Forţe Acriene din organica comandamentului bazei. Această microstructură are un număr definit de specialişti militari şi civili organizaţi pe birouri şi compartimente menite să răspundă exigenţelor multitudinii de sarcini specifice, precum şi fluxului de angajare a procedurilor de achiziție, cerinţă și recomandare a Agenţiei Naţionale pentru Achiziții Publice, instituție cu care colaborăm îndeaproape.

Vă pot spune că aceşti specialişti niciodată nu sunt de ajuns şi, cel puţin, pentru perioada de care răspund în calitate de comandant, cu toate eforturile întreprinse nu am reuşit să încadrez 100% acest serviciu, ci doar, la un nivel mulţumitor. Reticenţa de a lucra în acest domeniu al achizițiilor, în special a militarilor este una arhicunoscută. Chiar zilele trecute am fost interpelat de un ofiţer cu grad inferior, din provincie, care mi-a transmis că ar dori să ocupe o funcţie corespunzătoare gradului său în cadrul comandamentului bazei, dar în nici un caz la achiziţii.

Nu există o școală militară anume care să te pregătească pentru acest domeniu, drept pentru care formarea personalului de logistică este o treabă destul de anevoioasă. Cunoştințele şi experienţa în managementul achiziţiilor se capătă lucrând efectiv sub coordonarea cuiva din domeniu, hârşit, ca să folosesc un termen neacademic (sic!) în materia asta. Altfel, pregătirea personalului şi formarea acestuia ca viitori specialişti pe domeniu presupune competență profesională, tact pedagogic și, desigur, multă răbdare plus disponibilitate din partea acelora cu vechime şi experienţă din cadrul serviciului.

Cu excepţia personalului civil contractual care, cu mici excepţii, are un grad mare de retenţie în cadrul unităţii și, deci, și în cadrul serviciului achiziţii, pentru personalul militar nu prea ai la dispoziţie multe pârghii pentru a influenţa retenţia acestuia.Pentru militari intervine și evoluţia în carieră care presupune, de cele mai multe ori, accesarea unei funcţii superioare la alte eşaloane. Din păcate, eforturile noastre de a influenţa decidenţii militari și politici în direcţia acordării unui spor de risc și loialitate pentru personalul din domeniul achiziţiilor publice nu s-au finalizat cu o decizie favorabilă. Reușim, totuşi prin rotație, să mai stimulăm munca angajaţilor din achiziție prin acordarea acelei majorări salariale pentru lucrări de excepţie. Dacă avem în vedere faptul că, anual, Baza 91 Logistică a Forţelor Aeriene atribuie contracte de achiziții publice, angajând aproximativ 80% din bugetul de cheltuieli materiale pentru bunuri și servicii al Statului Major al Forţelor Aeriene, este de la sine înţeles că paleta achiziţiilor este una foarte diversificată, iar valorile contractelor sunt unele mari și foarte mari. De altfel, toate contractele încheiate de baza logistică sunt vizibile pe platforma electronică care asigură transparenţa procesului și procedurilor de achiziţii publice, SEAP.

Ce planuri de viitor aveţi pentru Baza 91 Logistică?

– Planurile şi obiectivele sunt multe, iar ele trebuie corelate cu resursele disponibile. În primul rând şi pentru a răspunde nevoii imperioase de a realiza creşterea mobilităţii, încercăm să impunem şi să argumentăm necesitatea înfiinţării unei structuri de transport de nivel batalion sau grup, în subordinea bazei. Un răspuns adecvat trebuie dat cât mai grabnic nevoii imperioase de a realiza aşa-numitul sprijinul logistic în „reţea” și, în acest context, trebuie regândită concepţia de administrare și monitorizare a stocurilor de resurse materiale. Aceasta însă presupune adoptarea, la nivelul armatei, a unui sistem de contabilitate care să permită evidenţa electronică a bunurilor pe coduri de bare, pe baza sistemului de codificare NATO și adaptarea spațiilor de depozitare, funcţie de specificul lor, acestei noi concepţii care va permite, aproape instantaneu, monitorizarea stocurilor de la orice nivel ierarhic de decizie.

Este, de asemenea, foarte important ca master planurile gândite şi adaptate nevoilor fiecărei unităţi din subordinea bazei să fie transpuse cất mai curând în realitate. Ele conţin facilităţi pentru depozitarea modernă a diferitelor tipuri de stocuri (muniţii și rachete de aviaţie și antiaeriene, carburanţi și lubrifianţi de aviaţie, ansambluri, subansambluri, părţi componente și piese de schimb pentru echipamentele de aviaţie, antiaeriene și radiotehnice, nou intrate în înzestrarea SMFA), pentru mentenanţa echipamentelor, precum și facilităţi esențiale pentru lucru şi trai ale personalului.

Şi, nu în ultimul rând, sunt foarte interesat de consolidarea structurilor de sprijin logistic din subordine, încadrarea cu personal de specialitate și pregătirea și instruirea permanentă a acestuia pentru ca, oricând, Baza 91 Logistică a Forţelor Aeriene „General aviator Andrei Popovici” să fie la înălţimea devizei Statului Major al Forţelor Aeriene: INTEGRITATE – DEVOTAMENT – TENACITATE.

Text: Lucian Irimia

Articol apărut în ediția nr.2/2025 din CER SENIN