Baza 95 Aeriană – locul unde începe drumul spre misiunea EUFOR ALTHEA

Interviu cu comandantul Bazei 95 Aeriană, general de flotilă aeriană Ciprian Marin
Baza 95 Aeriană joacă un rol-cheie în pregătirea și desfășurarea misiunilor internaționale ale Forțelor Aeriene Române. Aceasta a fost desemnată locație de instruire pentru detașamentul de elicoptere care  participă la misiunea EUFOR Althea în Bosnia și Herțegovina. Alegerea nu este întâmplătoare deoarece poziționarea geografică a bazei, relieful variat cu zone montane, condițiile meteorologice similare celor din teatrul de operații și facilitățile moderne de cazare și mentenanță oferă cadrul ideal pentru un antrenament eficient. În acest context, am stat de vorbă cu generalul de flotilă aeriană Ciprian Marin, comandantul Bazei 95 Aeriană, un ofițer cu o carieră vastă în misiuni internaționale. Începând cu anul 2005, când a participat ca pilot la misiunea EUFOR Althea în Bosnia și Herțegovina, generalul Marin a acumulat experiență și în alte teatre de operații, precum Afganistan și Mali. 

Domnule general, ați început parcursul internațional al carierei dumneavoastră de pilot în cadrul misiunii EUFOR Althea din Bosnia și Herțegovina, în 2005. Cum ați perceput acea primă experiență și ce impact a avut asupra dezvoltării dumneavoastră profesionale și personale?

Misiunea din 2005 a fost, într-adevăr, prima mea participare internațională, în calitate de pilot. Totodată, am sprijinit comanda detașamentului cu întocmirea diverselor documente necesare pe timpul desfășurării misiunii. Perioada de pregătire din țară, anterioară misiunii, a fost extrem de utilă pentru mine, fiind la început de carieră. Cunoștințele acumulate în acea etapă au reprezentat o bază solidă, dar experiența directă din teren – în special într-un mediu muntos și cu condiții meteorologice adesea atipice față de ceea ce întâlneam în România – m-a ajutat să mă perfecționez ca pilot.

Și din punct de vedere personal, cum ați resimțit acea misiune? Cât timp ați stat în Bosnia?

Misiunea a durat șase luni, iar după trei luni am avut o scurtă vacanță de o săptămână. Comunicarea cu țara era dificilă atunci, în 2005 – aveam internet prin dial-up și vorbeam prin centrala Statului Major al Forțelor Aeriene. A fost greu, mai ales că soția mea tocmai născuse primul nostru copil, care avea doar trei luni la momentul plecării mele. Totuși, amândoi am făcut față provocărilor și am depășit perioada respectivă cu bine.

În 2020 ați condus rotația a doua a misiunii din Mali. Cum a fost diferită această experiență față de cea din Bosnia și ce lecții ați învățat?

Până acum, am participat la trei tipuri de misiuni internaționale: în Bosnia-Herțegovina sub egida UE (EUFOR), în Afganistan sub NATO și în Mali sub ONU. Fiecare a fost diferită, mai ales din perspectiva comenzii și controlului. Ca pilot, îți faci datoria la fel peste tot, însă relaționarea cu structurile superioare și modul în care sunt primite și executate misiunile variază. În Bosnia, misiunea era strict militară, cu o comandă militară clară, ceea ce o făcea mai ușor de gestionat. În Mali, am operat într-un context dual – civil și militar – unde aveam nevoie de aprobări civile pentru multe dintre misiuni, ceea ce complica semnificativ activitatea noastră.

Care dintre aceste misiuni vi s-a părut cea mai dificilă?

Cea din Mali a fost, cu siguranță, cea mai provocatoare, tocmai din cauza caracterului ei dual – civil-militar. Au fost momente în care a trebuit să acționăm fără aprobări prealabile din partea conducerii civile, deoarece ca militari, prioritatea noastră era salvarea de vieți. Era o situație complexă, în care deciziile trebuiau luate rapid și cu mult dis­cer­nământ.

Condițiile din teren au creat greutăţi?

Total diferite față de cele din misiunile anterioare. Călduri extreme, teren acoperit cu nisip – toate acestea au fost provocări atât pentru elicoptere, cât și pentru personal. Din punct de vedere operațional, Mali a fost un test de anduranță și adaptabilitate.

Astăzi, Baza 95 Aeriană găzduiește detașamentul care se pregătește pentru misiunea EUFOR Althea. Din perspectiva dumneavoastră, cât de importantă este infrastructura și ce resurse sunt implicate?

Statul Major al Forțelor Aeriene, prin Baza 95 Aeriană, asigură cadrul de națiune-gazdă pentru detașamentul care se pregătește pentru misiunea din Bosnia. Baza a fost aleasă datorită faptului că din punct de vedere al reliefului este cea mai apropiată de o zonă montană similară celei din Bosnia-Herțegovina. Asigurarea resurselor a fost, ca de obicei, o provocare – dar, prin efortul conjugat al tuturor bazelor din țară și al Statului Major al Forțelor Aeriene, am reușit să punem la dispoziție elicopterele, piesele de schimb și toate materialele necesare pentru o pregătire riguroasă.

La finalul interviului, ce mesaj doriți să transmiteți tinerilor piloți și personalului detașamentului EUFOR Althea?

Pregătirea este esențială, atât pentru piloți, cât și pentru personalul tehnic. Fiecare misiune este o provocare, pentru că ne scoate din rutina zilnică și ne obligă să fim cei mai buni. Nu știm dacă aceasta va fi ultima misiune externă pentru elicopterul IAR 330, dar ne dorim ca atât personalul de la comandă, cât și colegii din detașament să facă față cu succes tuturor provocărilor. Le doresc o misiune ușoară, să se întoarcă sănătoși acasă și să poată raporta la final: misiune îndeplinită.

Interviu realizat de Maria Ioniță
Foto: Alex Nițu