Este cunoscut faptul că zborul este o activitate complexă ce presupune prezența unor aptitudini fizice și psihice, dar și a unor abilități de relaționare și comunicare, mai ales când ne referim la zborul în echipaj. Lucrul în echipaj presupune și aduce laolaltă mai multe aspecte importante, începând cu planificarea zborului, delegarea responsabilităților, comunicare, procesarea și prelucrarea informațiilor, precum și caracteristici individuale de personalitate, toate fiind necesare pentru o bună desfășurare a zborului, în condiții de maximă siguranță.
Managementul lucrului în echipaj sau al resurselor echipajului (CRM – Crew Resource Management) a apărut în 1979 la un centru NASA în scopul îmbunătățirii și creșterii siguranței zborului. Cercetările NASA, în acest scop, au determinat că principala cauză a accidentelor de aviație este eroarea umană și că principalele probleme sunt cauzate de deficiențe în comunicare, leadership și luarea deciziei în cabină.
CRM face parte din domeniul mai vast al factorului uman (human factor), larg dezbătut și abordat mai mult în aviația civilă de transport. Instruirea în domeniul CRM presupune o gamă largă de cunoștințe și aptitudini care includ comunicarea, conștientizarea situației, rezolvarea problemelor și lucrul în echipă.
În literatura de specialitate, CRM este definit ca managementul sistemului care folosește la maxim toate resursele disponibile – echipament, proceduri și echipaj – pentru a promova siguranța și eficiența operațiunilor aeriene.
CRM nu se concentrează pe cunoștințele tehnice și aptitudinile de zbor, ci mai degrabă se axează pe abilități de relaționare necesare managementului zborului în spațiul aerian organizat.
CRM în aviația civilă a evoluat de-a lungul a cinci generații, astfel:
În prima generație, au fost introduse de către compania aviatică United Airlines, programe de instruire CRM de natură psihologică care puneau accent pe testarea psihologică și concepte generale precum leadership-ul.
În a doua generație, programele CRM au abordat concepte de aviație legate de operații de zbor. Instruirea consta în sarcini legate de construirea echipei (team building), strategiile de instructaj (briefing strategies), conștientizarea situației și managementul stresului.
În generația a treia, programele de instruire CRM au pus accent pe cultura organizațională și pe automatizare și s-au extins și pe alte grupuri (categorii) din liniile aeriene (însoțitorii de bord, controlorii de trafic, personalul de mentenanță).
A patra generație CRM a introdus în 1990 de către Administrația Federală a Aviației (Federal Aviation Administration – FAA) un program avansat de calificare pentru toți membrii echipajului.
Generația a cincea de CRM a acordat mai multă atenție erorii umane, ca principală cauză a accidentelor de aviație, ce nu poate fi eliminată complet, respectiv recunoașterea și corectarea erorilor înainte de a se întâmpla ceva.
În aviația militară, prima autoritate care a introdus programul CRM a fost Military Airlift Command, din cadrul Forțelor Aeriene ale SUA, la mijlocul anilor ’80.
Diferențele de cultură organizațională dintre piloții civili și cei militari au condus la standardizarea cerințelor pentru dezvoltarea, implementarea și administrarea programelor de instruire CRM.
În 1994 s-a publicat instrucțiunea Cockpit/Crew Resource Management Program, modificată apoi în 1998, în Cockpit/Crew Resource Management Training Program.
Între 1997 și 1998, aviația militară franceză a introdus un program de instruire CRM pentru elicopterul PUMA, care cuprindea aspecte privind rolul fiecărui membru în echipaj, comunicarea, luarea deciziilor, gestionarea sarcinilor, eroarea umană, oboseala, atenția etc.
La noi, în „Manualul instrucției personalului navigant – F.A./Av.-7”, la secțiunea „Calificările pentru misiune” apare menționată efectuarea antrenamentului pentru „Managementul cabinei/resurselor echipajului”, ca cerință suplimentară pentru toate calificările (BAQ, BMC, MR, CMR). În acest sens, la nivelul Bazei 90 Transport Aerian Otopeni, în fiecare an personalul navigant de pe aeronava C-130 Hercules participă la cursul de antrenament la simulator pentru revederea procedurilor de operare normale și de urgență, respectiv C-130 Aircrew Refresher Course, care se desfășoară în Tampa, Florida, în cadrul Companiei CAE. În cadrul cursului, sunt prezentate și elemente ce țin de managementul lucrului în echipaj și factorul uman.
Din punct de vedere aplicativ, conceptul de management al lucrului în echipaj apare abordat în contextul evaluării performanței factorilor umani, respectiv relația dintre tehnica de pilotaj, mediul ambiant și relația cu cei din jur.
Un grup de cercetători germani, francezi, olandezi și englezi au dezvoltat o metodologie de instruire și evaluare a abilităților piloților în acest domeniu, precum cooperarea, abilitățile manageriale sau de leadership, conștientizarea situației și conduita decizională.
Plecând de la această cercetare, în 2013 am întreprins un studiu la nivelul bazelor aeriene de la Otopeni, Bacău și Fetești, care a vizat evaluarea pe o scală de la 1 la 4, a gradului de importanță a celor patru abilități în timpul activității de zbor. Fiecărei abilități i s-a acordat numai un loc din cele patru întrucât s-a urmărit ierarhizarea acestora. Rezultatele au fost analizate în funcție de tipul de aeronavă (aeronavă de transport, elicopter, aeronavă de luptă) și de vârstă (între 23-34 de ani și 35-51 de ani). Conform rezultatelor, cea mai mare importanță în condiții de zbor a fost acordată conștientizării situației și conduitei decizionale, indiferent de vârstă și de tipul de aparat de zbor, ceea ce este firesc, mai ales în cazul apariției unei situații limită la bordul aeronavei. În ceea ce privește cooperarea, aceasta a fost apreciată ca fiind mai puțin importantă pentru piloții de transport, un aspect ce poate constitui o direcție viitoare de cercetare și analiză în scopul conștientizării importanței pe care o are cooperarea în timpul zborului în echipaj.
De-a lungul timpului, în cadrul pregătirii de specialitate a personalului aeronavigant din bazele aeriene ale Forțelor Aeriene Române, au fost prezentate teme și materiale despre managementul lucrului în echipaj, ca parte componentă din domeniul mai vast al factorului uman.
Domeniul CRM rămâne un deziderat foarte important în desfășurarea activităților de zbor, mai ales în cazul aviației de transport, unde comunicarea, cooperarea și rezolvarea situațiilor apărute în timpul zborului sunt foarte importante și o condiție esențială pentru siguranța aeronautică.
Bibliografie:
F.A./Av.-7, Manualul instrucției personalului navigant, 2010, București;
F.A./Av.-16, Manual de siguranță aeronautică, 2016, București;
F.A.-8.2, Manual de psihologie aeronautică destinat personalului aeronautic din Forțele Aeriene, 2012, Boboc;
Radu, F. E., Halmagiu, V., Moraru, O., Managementul lucrului în echipaj la piloții militari, INFO-PSIHO 2013, București.
Psiholog principal dr. Florentina Ecaterina Radu
Foto: Bogdan Pantilimon
