La 19 mai este ziua de nașterea a Asociației Române pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii (ARPIA), organizație moștenitoare a Asociației Române pentru Propaganda Aviației (ARPA). Disparat, s-au scris multe articole despre cele două entități, dar mai puțin o prezentare comună a acestora. În paginile care urmează sunt redate, pe scurt, cele două asociații, de la înființarea ARPA în 1927 și până la 19 mai 2025, când ARPIA a împlinit 35 de ani.
I. ASOCIAȚIA ROMÂNĂ PENTRU PROPAGANDA AVIAȚIEI – ARPA
PRIMUL ACT CONSTITUTIV: 20 ianuarie 1927, parafat cu semnăturile participanților: lideri ai vieții politice, culturale și științifice, demnitari, membri ai Academiei Române, jurnaliști, generali și ofițeri, punea bazele unei asociații numită ASOCIAȚIA DE PROPAGANDĂ AERONAUTICĂ ÎN ROMÂNIA (APAR).
INIȚIATIVA: un comitet de acțiune în frunte cu:
– col. av. GHEORGHE RUJINSCHI, fost comandant al CAR în Războiul de Întregire a Neamului, fost director al Direcției Superioare a Aeronauticii;
– senatorul locotenent-colonel (rez) ȘTEFAN TĂTĂRESCU, director al revistei „România Aeriană”.
30 MARTIE 1927: Întrunirea de la Palatul Cercului Militar aprobă constituirea ASOCIAȚIEI ROMÂNE PENTRU PROPAGANDA AVIAȚIEI (ARPA) cu scopul prevăzut în STATUT de „a contribui la propășirea Aviației în România și la crearea unui mare curent popular în favoarea participării tuturor straturilor sociale la organizarea aviatică a țării”. Aceasta este data oficială a înființării ARPA.
MEMBRII ARPA:
Membrii de onoare erau personalitățile marcante ale țării, precum și persoanele și instituțiile care donau Asociației sume de la
50.000 (cincizeci mii) lei în sus, odată pentru totdeauna.
Membrii de drept erau miniștrii care conduceau departamentele de Război, Interne, Industrie, Comunicații, Instrucție Publică, Lucrări Publice, Camerele de Comerț, Industrie, Agricultură, Muncă, precum și societățile de navigație aeriană, președinții Corpurilor Legiuitoare, Guvernatorul Băncii Naționale, şeful Marelui Stat Major, Inspectorul General al Aeronauticii, colonel Gheorghe Rujinski, Ștefan Tătărescu, conducerea Aeroclubului Regal Român, președintele Automobil-Clubului, directorul General al Poștelor, președinții administrațiilor CFR și societăților de navigațiune aeriană și fluvială din România. Membrii activi: cetățenii români care plăteau o cotizație de la 20 – 500 lei anual și instituțiile care plăteau o cotizație anuală de cel puțin 1.000 lei.
CONDUCEREA ȘI ADMINISTRAREA ASOCIAȚIEI:
Consiliul Central de Conducere: 50 de membri (25 – membri de drept, 25 – membrii activi aleși).
Comitetul de direcție desemnat din Consiliul Central de Conducere – conducerea temporară a unei părți sau totalitatea responsabilităților Agenției.
Biroul Asociației – rezolvarea problemelor curente – format din patru membri ai Comitetului de direcție: director general, doi administratori delegați și secretarul general al comitetului și asociației.
Structura primului Consiliu Central de Conducere:
– Președinte – generalul Ludovic Mircescu, ministrul de Război;
– Vicepreședinte – Ștefan Cerchez, președintele Uniunii Camerelor de Comerț și Industrie;
– Administratori delegați – Oscar Chiriacescu, director la Banca Națională și col. av. Andrei Popovici;
– Director al ARPA – colonelul Gheorghe Rujinschi;
– Secretar general – Ștefan Tătărescu.
– Membrii Asociației:
– Octavian Goga – ministru de interne;
– Ion Petrovici – ministrul Instrucțiunii Publice;
– Ion Mitilineu – ministru de Externe;
– Grigore-Trancu-Iași – ministru Muncii, Cooperației și Asigurării Sociale;
– Constantin Argetoianu – fost ministru de Interne în guvernul Averescu;
– Dr. Nicolae Lupu – politician P.N.T.;
– Tancred Constantinescu – fost ministru al Industriei și Comerțului în guvernul I.C. Brătianu;
– Ion Th. Florescu – fost ministru al Justiției în guvernul I.C. Brătianu;
– General Vasile Rudeanu – Inspector General al Aeronauticii;
– Richard Franasovici – fost subsecretar de Stat la Ministerul de Interne;
– Inginer Nicolae Vasilescu-Carpen – rectorul Școlii Politehnice;
– Constantin Dimitriu – politician liberal, fost vicepreședinte al Senatului;
– Constantin Osiceanu – directorul Rafinăriei „Steaua Română”;
– Inginer Milea – fost director al Aviației Civile.
În primii ani, funcția de președinte a ARPA a fost deținută de miniștrii armatei (generalii Ludovic Mircescu, Paul Angelescu, Henri Cihoski și Nicolae Condeescu).
PROPAGANDĂ
În anul 1929 ARPA a emis un timbru benevol pentru susținerea aviației (Timbru A.R.P.A.), care din 1930 a devenit obligatoriu, sub denumirile de Timbrul Aviației (1931 și 1936), respectiv Fondul Aviației (1936).
Cu fondurile obținute ARPA a înființat în 1929:
– două cinematografe: Cinema „Arpa” la Cercul Militar din București și unul la Câmpina;
– o școală de popularizare a aviației frecventată de 600 de cursanți;
– o școală tehnică care a brevetat 20 de mecanici de aviație;
– o școală de zbor cu motor la Băneasa, unde în anul 1930 au obținut brevetul de pilot 9 cursanți.
În anul 1934 ARPA a emis o medalie comemorativă, „Șase ani de muncă – pentru flota națională aeriană”.
INSTRUIRE
În perioada 1930 – 1940, cele 5 școli ale ARPA (București, Cernăuți, Cluj, Câmpina și Moreni) au brevetat un număr de 590 de aviatori.
DOTARE
ARPA a avut în dotare peste 40 de avioane de tipul Breguet, Devoitin, Nieuport Delage, Junkers, BFW Messerschmitt 23, ICAR M 23b, ICAR Universal Acrobatic, Klemm KI 25, Klemm KI 35, Fleet F-10G, Farman F-190, Caudron C.600 Aiglon, Potez 460, Curtiss, Bücker ș.a.
DISLOCARE:
ARPA avea organizate filiale de propagandă aviatică în toate capitalele de județ și în orașele principale, în unele dintre acestea având școli de zbor cu sau fără motor și cercuri de aeromodelism. Asociația a activat pe aerodromurile de la Băneasa, Clinceni, Giulești, Otopeni, Popești-Leordeni din jurul capitalei și în orașe precum Cluj, Iași, Alexandria. ARPA avea amenajate peste 60 de terenuri de zbor.
AEROCLUBURI ȘI ORGANIZAȚII AFILIATE LA ARPA
– Liga Aviatorilor Români
– Aeroclubul Albastru
– Asociația Bucovineană
– Asociația „Cultul Aeronautic”
– Aeroclubul Brașov
– Aeroclubul Olteniei
– Asociația Aviatică CFR
– Aeroclubul Prahova
DESFIINȚARE
Pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ARPA și-a concentrat activitatea pentru sprijinirea morală și materială a efortului de război al Aviației Militare, o parte din personal și avioanele sale fiind puse la dispoziția acesteia. Reforma organismului militar din perioada 1944-1947 făcea inutilă existența ARPA.
Potrivit hotărârilor Consiliului de Miniștri publicate în Monitorul Oficial nr 242 din 25 octombrie 1947, pp. 9395-9396, Asociația Română pentru Propaganda Aviației, Aeroclubul Regal Român și filialele acestora au fost desființate, iar patrimoniul acestora a fost trecut în proprietatea statului.
II. ASOCIAȚIA ROMÂNĂ PENTRU PROPAGANDA ȘI ISTORIA AERONAUTICII – ARPIA
CONSTITUIRE
ARPIA s-a constituit la 19 mai 1990, în temeiul dreptului constituțional la asociere, prin hotărârea unui număr de 80 de membri fondatori, aviatori, simpatizanți și susținători, dorind a continua tradițiile nobile ale Asociației Române pentru Propaganda Aviației (A.R.P.A.).
ARPIA este: independentă, neguvernamentală și apartinică, de orientare istorică, cultural-științifică, profesională, sportivă, socială și de informare publică, deschisă tuturor celor interesați de aeronautică/astronautică și de istoria acesteia, indiferent de profesie, studii, stare socială, etnie și gen.
DEVIZA: „TRADIȚIE, PASIUNE, CONTINUITATE!”
SCOPUL ARPIA – este de a promova istoria, tradițiile și valorile Aviației României în contextul evoluției aeronauticii naționale și mondiale, cultivarea dragostei și respectului față de personalitățile care și-au închinat întreaga viață dezvoltării, modernizării și întrebuințării aparatelor de zbor, comemorarea zburătorilor căzuți în timp de război sau jertfiți în timp de pace pentru gloria Aviației române, crearea unei stări de spirit, a unor atitudini și mentalități favorabile progresului aviației, orientării profesionale a tineretului către domeniile aeronauticii, susținerea intereselor tuturor celor care au slujit și susțin aeronautica și astronautica.
General de flotilă aeriană (r) dr. Mihai Axante
Articol apărut în ediția cu numărul 2/2025 din CER SENIN
