{"id":31883,"date":"2026-06-02T21:01:51","date_gmt":"2026-06-02T18:01:51","guid":{"rendered":"https:\/\/roaf.ro\/?post_type=cpt_services&p=31883"},"modified":"2026-06-29T00:03:11","modified_gmt":"2026-06-28T21:03:11","slug":"pionierii-romani-ai-aeronauticii-recunoscuti-pe-plan-mondial","status":"publish","type":"cpt_services","link":"https:\/\/roaf.ro\/?cpt_services=pionierii-romani-ai-aeronauticii-recunoscuti-pe-plan-mondial","title":{"rendered":"PIONIERII ROM\u00c2NI AI AERONAUTICII RECUNOSCU\u021aI PE PLAN MONDIAL"},"content":{"rendered":"\n

CONRAD HAAS<\/strong> este considerat ast\u0103zi unul dintre p\u0103rin\u0163ii \u00eendep\u0103rta\u0163i ai astronauticii, pentru c\u0103 a fost primul care a g\u00e2ndit \u015fi a realizat \u00een anul 1529 o rachet\u0103 cu mai multe trepte. Aceasta avea at\u00e2t o func\u0163ie distractiv\u0103, de artificiu, c\u00e2t \u015fi o destina\u0163ie militar\u0103. Proiectul rachetei cu trei trepte era realizat din trei corpuri diferite ca dimensiuni, din h\u00e2rtie \u015fi lemn. Erau apoi umplute cu pulbere \u015fi introduse unul \u00een cel\u0103lalt. Leg\u0103tura dintre trepte se f\u0103cea printr-un fitil. La sf\u00e2r\u015fitul opera\u0163iunii, erau \u00eencleiate la cap\u0103t, li se lipea un v\u00e2rf conic din h\u00e2rtie, apoi erau fixate pe o nuia. A\u015fadar, noutatea absolut\u0103 a solu\u0163iilor tehnice realizate de Conrad Haas const\u0103 \u00een faptul c\u0103 acesta a g\u00e2ndit pentru prima dat\u0103 \u00een lume c\u0103, pentru a se ridica, din ce \u00een ce mai sus, cea mai potrivit\u0103 solu\u0163ie este realizarea treptelor energetice care consum\u0103 at\u00e2t combustibilul acestor recipiente, c\u00e2t \u015fi pe cel al \u00eenveli\u015fului lor, solu\u0163ie adoptat\u0103 \u015fi pentru realizarea zborurilor aerospa\u0163iale.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

TRAIAN VUIA<\/strong> \u015fi-a manifestat pasiunea pentru zbor \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie, c\u00e2nd a \u00eenceput s\u0103 construiasc\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eenal\u0163e zmee. \u00cen adolescen\u0163\u0103, a urmat cursurile liceului din Lugoj, unde a c\u0103p\u0103tat primele no\u0163iuni de fizic\u0103 \u015fi de mecanic\u0103. Studiile superioare \u015fi le-a f\u0103cut la Budapesta, unde a urmat \u015ftiin\u0163e juridice. A profesat c\u00e2\u0163iva ani ca avocat la Lugoj, iar o parte a timpului liber \u015fi-a dedicat-o conceperii unui aparat de zbor (aeroplan-automobil). Pe 18 martie 1906, la Montesson, l\u00e2ng\u0103 Paris, \u015fi-a testat aeroplanul denumit \u201eAeroplanul-automobil Vuia 1\u201c, pe care l-a pilotat, deschiz\u00e2nd calea mijloacelor de zbor mai grele dec\u00e2t aerul: avioanele. Aparatul s\u0103u de zbor a rulat, a decolat \u015fi a aterizat doar prin mijloace proprii (spre deosebire de biplanul fra\u0163ilor Wright, care a zburat pentru prima dat\u0103 \u00een decembrie 1903, monoplanul lui Vuia a avut ro\u0163i). Chiar dac\u0103 a fost un zbor scurt, de doar 12 metri, la o \u00een\u0103l\u0163ime de circa un metru, acesta poate fi considerat: primul zbor mecanic din Europa; primul zbor din lume al unui monoplan; primul zbor mecanic complet din lume al unui aparat mai greu dec\u00e2t aerul. A proiectat \u015fi construit, \u00een 1918, elicopterul experimental \u201eVuia nr. 1\u201c, testat \u00een 1920 pe terenul de zbor Juvissy. Al doilea elicopter a fost proiectat \u015fi construit de Traian Vuia \u00een 1921. \u201eVuia nr. 2\u201c avea acelea\u015fi dimensiuni \u015fi caracteristici structurale ca primul elicopter \u015fi a fost testat \u00een 1925. Ast\u0103zi, \u015ecoala Militar\u0103 de Mai\u015ftri Militari \u015fi Subofi\u0163eri a For\u0163elor Aeriene Rom\u00e2ne de la Zili\u015ftea-Boboc, Buz\u0103u, \u00eei poart\u0103 numele.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

La 24 octombrie 1909, AUREL VLAICU<\/strong> a venit la Bucure\u015fti, pentru a ob\u0163ine sprijinul guvernului rom\u00e2n \u00een vederea realiz\u0103rii unui avion de concep\u0163ie proprie. Aici, cu ajutorul lui Octavian Goga, a fost angajat ca inginer la Arsenalul Armatei. Din luna noiembrie 1909, a \u00eenceput s\u0103 realizeze piesele componente ale avionului, aparatul fiind gata la \u00eenceputul lunii iunie 1910.<\/p>\n\n\n\n

Primul zbor al unui avion proiectat si construit \u00een Rom\u00e2nia a avut loc la 17 iunie 1910. Succesul \u00eei sur\u00e2dea lui Vlaicu din toate p\u0103r\u0163ile. Mai avea un singur lucru de \u00eemplinit, ca s\u0103 se declare mul\u0163umit: zborul peste mun\u0163i, pentru a stabili o punte aerian\u0103 \u00eentre rom\u00e2nii dintre cele dou\u0103 flancuri ale Carpa\u0163ilor. De aceea, la 13 septembrie 1913, a \u00eencercat traversarea mun\u0163ilor. Dup\u0103 escala din satul B\u0103ne\u015fti, ajung\u00e2nd la o \u00een\u0103l\u0163ime de circa 30 de metri, avionul s-a dezechilibrat \u015fi s-a pr\u0103bu\u015fit, acoperind sub sf\u0103r\u00e2m\u0103turile sale trupul celui care \u00eel crease. Aceast\u0103 grea pierdere a \u00eendurerat profund \u00eentregul popor rom\u00e2n. Ast\u0103zi, Baza Aerian\u0103 Boboc (mo\u015ftenitoarea \u015fi continuatoarea \u015ecolii Militare de Pilotaj create la 1 aprilie 1912), \u00eei poart\u0103 \u015fi-i cinste\u015fte numele.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

\u00cen toamna anului 1910, un rom\u00e2n de 24 de ani, HENRI COAND\u0102<\/strong>, expunea, la cel de-al doilea Salon aeronautic de la Paris, un avion biplan, cu fuzelajul din lemn f\u0103r\u0103 elice. \u00cen realitate, propulsia era asigurat\u0103 de o elice \u00eentubat\u0103, realizat\u0103 sub forma unui compresor. Acesta a fost primul avion cu reac\u0163ie din lume. Din p\u0103cate, avionul a fost distrus \u00een timpul testelor, la sf\u00e2r\u015fitul anului 1910. \u00cen anii interbelici, Coand\u0103 a revenit asupra fenomenului de reac\u0163ie, l-a dezvoltat \u015fi a brevetat efectul care \u00eei poart\u0103 numele. Este autorul a peste 250 de inven\u0163ii \u015fi 700 de brevete \u015fi aplica\u0163ii tehnice. Printre ele se afl\u0103 tunul f\u0103r\u0103 recul montat la bordul unui bombardier Br\u00e9guet. Acesta a fost experimentat \u00een Fran\u0163a, \u00een prim\u0103vara anului 1916. Ast\u0103zi, Academia For\u0163elor Aeriene din Bra\u015fov \u015fi cel mai important aeroport al \u0163\u0103rii din Bucure\u015fti \u00eei poart\u0103 numele.<\/p>\n\n\n\n

N\u0103scut la Sibiu, HERMANN OBERTH<\/strong> a studiat medicina \u015fi matematica-fizica, sus\u0163in\u00e2nd la 18 mai 1923, la Universitatea din Cluj, lucrarea de diplom\u0103 cu titlul \u201eRacheta spre spa\u0163iile interplanetare\u201c \u2013 prima confirmare oficial\u0103 a operei sale de pionierat. Despre aceast\u0103 lucrare Wernher von Braun, viitorul s\u0103u discipol, spunea: \u201eHermann Oberth descrie detaliile tehnice esen\u0163iale ale rachetelor moderne de ast\u0103zi, detalii care sunt deseori considerate, de c\u0103tre mul\u0163i autori contemporani drept inven\u0163ii ale ultimilor ani\u201c. \u00cen 1929, a ap\u0103rut opera principal\u0103 a lui Hermann Oberth, intitulat\u0103 \u201eC\u0103i ale zborului interplanetar\u201c, numit\u0103 \u015fi \u201eBiblia astronauticii \u015ftiin\u0163ifice\u201c, lucrare distins\u0103 cu Premiul interna\u0163ional pentru \u015ftiin\u0163a zborurilor interplanetare.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n<\/figure>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen acest an, \u00een ziua de 20 iunie, la Bucure\u015fti, trei ofi\u0163eri rom\u00e2ni au f\u0103cut o prim\u0103 c\u0103l\u0103torie cu balonul \u015fi au ajuns la concluzia c\u0103 un astfel de mijloc este foarte bun pentru ob\u0163inerea de informa\u0163ii militare. Prin acest gest, armata rom\u00e2n\u0103 a intrat \u00een era aeronauticii.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":31885,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","cpt_services_group":[340],"class_list":["post-31883","cpt_services","type-cpt_services","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","cpt_services_group-istoric"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/roaf.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/cpt_services\/31883","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/roaf.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/cpt_services"}],"about":[{"href":"https:\/\/roaf.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/cpt_services"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/roaf.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/roaf.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=31883"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/roaf.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/cpt_services\/31883\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31910,"href":"https:\/\/roaf.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/cpt_services\/31883\/revisions\/31910"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/roaf.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/31885"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/roaf.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=31883"}],"wp:term":[{"taxonomy":"cpt_services_group","embeddable":true,"href":"https:\/\/roaf.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcpt_services_group&post=31883"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}