Pilotul de vânătoare Gheorghe Mociorniţă (Gellu) s-a născut la 14 martie 1919 în comuna Băicoi (astăzi oraş), judeţul Prahova. Tatăl său şi industriaşul Nicolae Mociorniţă au fost fraţi.
Şcoala primară a făcut-o între anii 1926-1930 în oraşul natal. Primele două clase de liceu le-a făcut în Bucureşti, la Liceul „Matei Basarab” între anii 1930-1932, iar celelalte şase clase în Făgăraş, la Liceul „Radu Negru”, între anii 1932-1938.
În 1938 s-a înscris la Facultatea de Litere şi Filozofie, unde s-a dovedit a fi un student inteligent, talentat, cu mari înclinaţii către literatură şi desen, un om deosebit. Profesorul Perpessicius intenţiona să îl reţină după absolvire ca asistent al lui la Universitate.
În anul 1940 a terminat al doilea an la Facultatea de Filozofie, iar în toamna aceluiaşi an s-a înscris în anul III, pe care nu l-a mai terminat.
În iunie 1940 şcolile de pilotaj civile au fost militarizate. Gheorghe Mociorniţă s-a înscris tot în acest an la şcoala din Alexandria, unde a fost brevetat pilot.
În anii 1940-1942 a urmat Şcoala de ofiţeri de aviaţie iar în 1943 Şcoala de vânătoare de la Galaţi.
În iarna dintre anii 1943 şi 1944 a zburat şi s-a antrenat în Escadrila 64 din Grupul 1 Vânătoare de la Roşiorii de Vede.
Când, în aprilie 1944 bombardierele aliate au început să lovească sistematic România, Gheorghe Mociorniţă făcea parte din Grupul 2 Vânătoare. Prima misiune a acestei subunităţi aeriene a avut loc la 21 aprilie 1944 iar prima victorie a sublocotenentului Mociorniţă s-a înregistrat la 7 mai.
După 23 august 1944 Grupul 2 a luptat în vest, pentru eliberarea Transilvaniei, Ungariei şi Cehoslovaciei. Gheorghe Mociorniţă, avansat la gradul de locotenent în data de 8 septembrie 1944, a continuat să îndeplinească misiuni de luptă şi a fost decorat cu Ordinul naţional „Coroana României”.
21 aprilie 1945. Două avioane româneşti IAR-80 au atacat o coloană germană în retragere în apropierea localităţii Zvolen din Cehoslovacia. După primul atac, câteva mijloace auto au fost incendiate. Avioanele româneşti au revenit şi au deschis din nou focul. Unul dintre ele, pilotat de locotenentul Gheorghe Mociorniţă,a fost lovit de antiaeriana inamică şi s-a prăbuşit în flăcări. Astfel, la numai 26 de ani, a devenit unul dintre eroii Aviaţiei Militare române. Când trupele noastre terestre au ajuns cu frontul şi pe acest aliniament, au aflat de la localnici că rămăşiţele aviatorului român au fost adunate cu evlavie şi depuse la cimitirul eroilor români din acest colţ liniştit al Moraviei.
În 1988 bucăţi ale avionului său au fost donate Muzeului Militar Naţional de către cehi.
În onoarea sa, în 1991, Grupul 86 Vânătoare a primit numele „Locotenent-aviator Gheorghe Mociorniţă”, iar în 2011 Flotila 86 Aeriană a reconfirmat acest nume.
Locotenent-aviator Gheorghe Mociorniţă a doborât doar 3 avioane, dar sistemul românesc de punctaj i-a conferit 9 victorii, atingând astfel nivelul de aşi. Notabil este faptul că cele 9 victorii au fost obţinute doar în 29 de misiuni.
