La 26 ianuarie 1994 România a semnat documentul-cadru de participare la Programul „Parteneriat pentru Pace“. Acesta a reprezentat un excelent prilej pentru F.A.R. de a planifica şi realiza interoperabilitatea cu structurile NATO, pentru a participa la acţiuni în care să probeze nivelul de pregătire al ofiţerilor aviatori nenaviganţi (de stat major, navigatori, meteorologi), a personalului navigant şi tehnic.
O etapă importantă au constituit-o evaluarea, stabilirea şi realizarea proiectelor de infrastructură în domeniile care vizează managementul spaţiului aerian şi modernizarea aerodromurilor Bucureşti-Otopeni, Timişoara, Mihail Kogălniceanu şi Craiova, precum şi a Poligonului Capu Midia.
S.M.F.A. (Statul Major al Forţelor Aeriene) a luat parte cu forţe şi mijloace la acţiuni organizate în cadrul programului „Parteneriat pentru Pace“ (schimburi de experienţă, reuniuni, vizite de cunoaştere, cursuri şi exerciţii). Aviatorii români au probat în aceste acţiuni că sunt egalii partenerilor ca pregătire, măiestrie şi cutezanţă, iar într-un alt plan, au stabilit o serie de recorduri, atât cu MiG-ul 21 LanceR, cât şi cu elicopterul IAR-330. Punctul de plecare, în acţiunile concrete ale „Parteneriatului pentru Pace“, l-a constituit Conferinţa Principală de Planificare a exerciţiului aerian real „Cooperative Chance ’96”, exerciţiu la care F.A.R. urmau să participe cu două aeronave şi o echipă de stat major. Apoi s-a organizat în România, pe baza aeriană militară Otopeni, exerciţiul „Cooperative Key ’96”, condus de Comandamentul Aerian Aliat din sudul Europei. Au participat 12 state membre NATO sau partenere. F.A.R., prin profesionalism, competenţă, seriozitate şi responsabilitate, au constituit un reper consistent al României, al Armatei române în cadrul programului „Parteneriat pentru Pace“. Rezultatele obţinute au fost, de fiecare dată, apreciate în mod deosebit de către aliaţi şi parteneri. F.A.R. au constituit, tot mai mult, o prezenţă aşteptată cu interes şi respect pe bazele aeriene ale Europei.
