75 de ani de la moartea generalului de brigadă Ion Bungescu
În data de 3 mai 2023, la mormântul generalului de brigadă Ion Bungescu din cimitirul Ghencea militar, a fost organizată o ceremonie militară și religioasă de comemorare a 75 de ani de la trecerea sa în neființă. La activitate au participat reprezentanți ai Statului Major al Forțelor Aeriene, militari ai Brigăzii 1 Rachete Sol-Aer, militari ai Școlii de Instruire pentru Apărare Antiaeriană și studenți ai Academiei Forțelor Aeriene “Henri Coandă” din Brașov.
La ceremonie au fost prezenți și doi dintre nepoții generalului precum și istoricul militar Sorin Turturică, care a evocat personalitatea generalului de brigadă Ion Bungescu ca militar și pedagog. “Aparatele de conducere a focului de artilerie antiaeriană inventate de domnia sa au fost atât de performante la finalul anilor 1930, încât s-au fabricat în Franța, sub licență, iar când germanii au ocupat, în mai 1940 capitala Franței, au descoperit aparatele Bungescu și cele câteva pe care le-au capturat le-au folosit și ei în timpul războiului, până către final, când s-au dezvoltat altele mai performante”, a subliniat Sorin Turturică.
La finalul ceremoniei, militarii prezenți au depus coroane de flori, au aprins lumânări și au ținut un moment de reculegere la mormântul generalului de brigadă Ion Bungescu.
***
Ion Bungescu s-a născut la 16 martie 1898, în satul Retevoieşti, judeţul, Argeş, unde a urmat cursurile şcolii primare. În anul 1913, reuşeşte pe primul loc la concursul de admitere susţinut la Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu din Târgovişte. În perioada 1916-1917, a urmat cursurile Şcolii Militare de Artilerie, Geniu şi Marină pe care o termină cu rezultate foarte bune. La 1 iunie 1917, este avansat sublocotenent şi trimis pe frontul din Moldova, în cadrul Regimentului 15 Obuziere. În anul 1918 este avansat în mod excepţional la gradul de locotenent, iar după încheierea războiului a solicitat trecerea din arma artilerie terestră în artilerie antiaeriană. În anul universitar 1924-1925, a fost cooptat în catedra de pregătire militară a Şcolii Politehnice – Polizu din Bucureşti, care pregătea cadre de rezervă pentru artileria antiaeriană. În anul 1925, a urmat un curs de specializare în Franţa, pe linia apărării contra aeronavelor pe care l-a absolvit cu succes, fiind avansat, tot la excepţional, la gradul de căpitan. În anul 1926, a fost numit comandantul primei baterii de tunuri antiaeriene sistem „Skoda” de 76, 2 mm. După doi ani de muncă asiduă, el a reuşit să construiască o primă variantă a aparatului central de conducere a focului, aparat menit a rezolva problema fundamentală a acţiunilor antiaeriene, respectiv, sincronizarea în timp şi spaţiu a traiectoriilor proiectilelor trase de toate gurile de foc cuplate la aparat.
Instalaţia a constituit prima „maşină de calcul” folosită de bateriile antiaeriene, primul pas spre mecanizarea şi automatizarea tragerilor împotriva aeronavelor inamice. Echipând cu aparatul său bateria de tunuri antiaeriene tip „Skoda”, căpitanul Bungescu a executat trageri de luptă cu aceasta în poligonul Mamaia-Constanţa, în faţa unei asistenţe calificate în domeniu, reuşind să doboare ţinta din prima salvă. Performanţa sa a fost răsplătită cu „Marele trofeu al tragerilor precise”. Pentru meritele sale excepţionale, căpitanul Ion Bungescu a fost admis în Şcoala de Război din Bucureşti şi apoi în prestigioasa instituţie de învăţământ militar din Franţa – Şcoala Superioară de Război Saint-Cyr, pe care a absolvit-o în anul 1933 cu rezultate deosebite. Tot din această perioadă datează preocupările căpitanului Bungescu, avansat din 1934 la gradul de maior, de perfecţionare a aparatului său de conducere a focului. Astfel, între anii 1936-1938, a fost cadru didactic la Şcoala Superioară de Război. Preocupat de formarea unor cadre special pregătite în domeniul apărării contra aeronavelor, el a insistat pe lângă organele în drept şi a reuşit, la 1 aprilie 1938, să obţină aprobarea pentru înfiinţarea Centrului de Instrucţie pentru Apărarea Contra Aeronavelor, iar la 10 decembrie 1939, a Şcolii Militare de Ofiţeri pentru Artileria Antiaeriană, al căror comadant a fost şi numit. La 8 iunie 1944, locotenent-colonelul Bungescu a fost numit şef de stat major al Corpului Blindat, iar la 1 decembrie 1944 cu gradul de colonel-şef de stat major al Corpului 2 Armată, funcţie în care a participat la acţiunile duse de aceste două mari unităţi în campania de vest. Pentru meritele sale pe câmpul de luptă, a fost decorat cu ordine militare româneşti şi străine, iar la 23 septembrie 1945 i s-a acordat gradul de general de brigadă. La 21 februarie 1947, prin Decretul nr. 281, a fost decorat cu ordinul „Steaua României cu spadă în gradul de cavaler cu panglica de virtute militară”. După anul 1946, generalul de brigadă Ion Bungescu a îndeplinit funcţii importante în cadrul Corpului 4 Armată şi în organele centrale ale Subsecretariatului de Stat al Aerului. La 19 aprilie 1948, la numai 50 de ani, din cauza unei boli necruţătoare avea să treacă în nefiinţă.
