Școala de zbor de la Chitila
La 20 noiembrie 1909, s-a înregistrat la Tribunalul Ilfov actul de constituire al unei societăţi comerciale care îşi propunea să iniţieze şi să dezvolte „exploatarea locomoţiei aeriene sub toate formele“. Acţionar principal era avocatul brăilean Mihail Cerchez. Cerchez a dezvoltat la Chitila, lângă Bucureşti, primul complex aeronautic românesc, format din teren de zbor, hangare, ateliere pentru construit şi reparat avioane, clădiri administrative şi tribune pentru public. Astfel, din iniţiativa avocatului brăilean, au fost realizate primul aerodrom românesc, prima şcoală de zbor şi primul centru al industriei aeronautice autohtone (prima fabrică de avioane). Avioanele de bază ale complexului de la Chitila au fost de tipul Farman III.
În 1911, Ministerul de Război era deja convins că aviaţia reprezenta un avantaj pe câmpul de luptă. De aceea, a selectat un grup de voluntari format din ofiţeri genişti, condus de maiorul Ion Macri, grup pe care l-a detaşat la Chitila pentru a învăţa secretele zborului. În plus, a comandat societăţii prezidate de Mihail Cerchez realizarea a patru avioane Farman III, care să intre în înzestrarea Armatei.
La 8 aprilie 1911, au început cursurile primei şcoli pentru piloţi aviatori militari din România, pe aerodromul Chitila. În vara 1911, doi dintre ofiţerii detaşaţi la Chitila au obţinut brevetul de aviator: slt. Ştefan Protopopescu (la 9 iulie) şi slt. Gheorghe Negrescu (la 17 iulie). Între timp, în atelierele lui Cerchez, au fost fabricate avioanele Farman III comandate de Ministerul de Război.
Școala de zbor de la Cotroceni
Cea de-a doua şcoală românească de pilotaj a fost fondată la Cotroceni de prinţul George Valentin Bibescu, din a doua jumătate a lunii august 1911, acesta fiind şi primul ei comandant. Primul instructor al şcolii a fost locotenentul de Cavalerie Mircea Zorileanu, proaspăt brevetat ca pilot în Franţa.
Şcolile de pilotaj au luat parte la manevrele militare din toamna anului 1911, desfăşurate cu participarea Corpurilor 3 şi 4 Armată.
Liga Naţională Aeriană
La 5 mai 1912, s-a înfiinţat Liga Naţională Aeriană. Printre membrii fondatori s-au aflat principele George Valentin Bibescu (preşedinte), Jean Cămărăşescu, Aristide Blank, generalul Constantin Coandă. Rolul acesteia era acela de a sprijini dezvoltarea aviaţiei române, inclusiv prin achiziţionarea de avioane pentru armată. Liga a fost pusă de la început sub preşedinţia de onoare a principelui Ferdinand, moştenitor al tronului. Terenul de zbor a fost amenajat în nordul Capitalei, la Băneasa. Majoritatea avioanelor erau de tip Blériot.
