Acţiunile militare au pus într-o lumină nouă folosirea aviaţiei. Aceasta a avut un rol foarte important în descoperirea mişcărilor inamicului şi în reglarea tirului de artilerie. Ambele tipuri de misiuni necesitau prezenţa în avion a unor ofiţeri specializaţi: observatorii aerieni.

În România, la iniţiativa generalului de divizie Constantin Coandă, s-a înfiinţat o şcoală de observatori aerieni pentru artilerie. Cursurile ei s-au deschis în ianuarie 1915. O parte dintre cursanţi au fost instruiţi la Cotroceni (sub conducerea mr. Gheorghe Petrescu), iar cealaltă la Băneasa (responsabil mr. Gabriel Negrei). În anul următor, observatorii aerieni au fost selectaţi dintre artileriştii stat-majorişti. Printre voluntari s-au numărat şi doi viitori miniştri ai apărării naţionale: mr. Nicolae Samsonovici şi cpt. Ion Antonescu.