Declanşarea războiului germano-sovietic la 22 iunie 1941 a făcut ca Marea Britanie să respire uşurată de scăderea presiunii exercitate asupra ei de către Germania prin bombardamente aeriene sistematice. În noua situaţie politico-militară creată, aceasta şi, la scurt timp, Statele Unite au devenit aliaţii de bază ai U.R.S.S., pe care o vor ajuta în mod cu totul deosebit, cu cantităţi imense de materiale de război şi produse alimentare.

La 6 decembrie 1941, Marea Britanie a declarat război României. Brusc, România s-a găsit, fără voia ei, în război cu o ţară cu care a avut decenii la rând cele mai bune şi chiar cordiale relaţii şi alături de care a luptat în anii Primului Război Mondial pentru împlinirea idealului de unitate naţională a tuturor românilor. Prietenia anglo-română înceta neaşteptat şi cu consecinţe deloc favorabile României. Gestul şi acţiunile ulterioare, inclusiv aplicarea unor măsuri militare (bombardamente aeriene) întreprinse de Marea Britanie au fost o grea lovitură pentru România. Faimosul „acord de procentaj“, stabilit la Moscova în octombrie 1944 între premierul britanic Winston Churchill şi liderul sovietic, I.V. Stalin, prin care România era rezervată „90%“ în sfera de influenţă sovietică, se înscria în lanţul „firesc“ al dezinteresului britanic pentru România, care a culminat cu suita clauzelor politice, militare, economice etc. din Tratatul de Pace, semnat de delegaţia română la 10 februarie 1947.