AERONAUTICA MILITARĂ ROMÂNĂ ÎN TIMPUL PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL

În vara anului 1914, s-a declanşat Primul Război Mondial. Încă de la început, luptele s-au purtat cu precădere în Europa. În decembrie, frontul s-a stabilizat şi s-a trecut la războiul de poziţii. Principalele teatre de operaţii au fost răsăritul Franţei, unde s-au înfruntat armatele franceză şi engleză, pe de o parte, şi armata germană de cealaltă parte, şi zona occidentală a Rusiei, unde diviziile germane şi austro-ungare le-au înfruntat pe cele ruse. Un front secundar a fost Peninsula Balcanică, unde Serbia a rezistat cu succes atacurilor iniţiale ale Austro-Ungariei.

Războiul mondial a intensificat pregătirea armatei noastre pentru o eventuală implicare în conflict. În acest sens, la sfârşitul anului 1914 a plecat în Franţa o comisie militară condusă de colonelul Vasile Rudeanu, pentru a achiziţiona armament; pentru înzestrarea aviaţiei, erau responsabili George Valentin Bibescu, cpt.av. Nicolae Capşa şi lt.av.ing. Ştefan Protopopescu. Materialul achiziţionat urma să fie trimis în ţară prin portul Salonic şi apoi prin Serbia. De asemenea, membrii comisiei aveau şi menirea de a studia evoluţia bătăliilor şi metodele de folosire în câmpul tactic a noului armament.

La momentul declanşării Primului Război Mondial, la conducerea Şcolii Militare de Pilotaj de la Cotroceni se afla cpt. Andrei Popovici, care şi-a propus şi a reuşit să intensifice activitatea de zbor. În iulie 1914, cu doar câteva zile înainte de începutul Primului Război Mondial, au absolvit Şcoala Superioară de Aeronautică şi Mecanică din Paris lt. Protopopescu şi lt. Negrescu. Cei doi au fost primii ofiţeri români care au devenit ingineri de aviaţie.


Sari la conținut login