ISTORIC

Brigada 76 Cercetare, Supraveghere şi Recunoaştere „DACIA” este o structură subordonată Statului Major al Forţelor Aeriene, destinată pentru cercetarea prin şi de radiolocaţie a spaţiului aerian, executarea acţiunilor de război electronic, supravegherii aeriene şi electronice în zona de interes.

Brigada 76 Cercetare, Supraveghere şi Recunoaştere a fost înfiinţată la data de 01.09.2015, în conformitate cu Planul cadru de continuare a procesului de restructurare şi modernizare a Armatei României în anul 2015, prin transformarea  Centrului 1 Supraveghere Aeriană, a Centrului 2 Supraveghere Aeriană şi a  Batalionului 147 Război Electronic.

Denumirea onorifică „DACIA” semnifică faptul că Brigada 76 Cercetare, Supraveghere şi Recunoaştere are unităţi şi subunităţi dispuse pe întreg teritoriul naţional, iar aria de responsabilitate excede graniţele României, fiind continuatoarea tradiţiilor militare ale secţiunii aerostaţie din subordinea Batalionului 1 Geniu, înfiinţată la data de 1 noiembrie 1906, în baza Decretului regal nr. 3559 din 29 octombrie 1906, fiind  prima structură din Armata Română destinată cercetării şi supravegherii spaţiului terestru şi aerian şi informării autorităţilor asupra pericolului de atac..

Iminenţa intrării României în prima conflagraţie mondială generează o serie de organizări structurale în urma cărora apărarea împotriva aeronavelor capătă o importanţă deosebită. În acest context, la 15.08.1916, în cadrul Serviciului de Apărare Contra Aeronavelor din Comandamentul Cetăţii Bucureşti, se constituie  prima structură din Armata Română destinată exclusiv cercetării şi supravegherii spaţiului aerian şi informării autorităţilor asupra pericolului de a fi atacaţi din aer.

Dezvoltarea vertiginoasă a mijloacelor de atac aerian a pus serios problema eficientizării efortului de apărare aeriană a teritoriului şi trupelor, astfel că, la 01.03.1933, se înfiinţează Serviciul General de Pândă şi Alarmă. Totodată, a fost aprobat „Regulamentul Apărării Pasive contra Atacurilor Aeriene”, regulament care statua rolul, locul şi misiunile pândei aeriene.

La intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial, la 22 iunie 1941, supravegherea spaţiului aerian era asigurată de către Serviciul General de Pândă Aeriană, care a cooperat pe toată durata participării Armatei Române la război cu serviciul de pândă aeriană şi alarmare din compunerea armatelor de arme întrunite, de pe front.

La data de 19 iunie 1944, în baza ordinului 1622 al Statului Major al Aerului, Serviciul General de Pândă Aeriană se transformă în Serviciul General de Informaţii Aeriene.

La 15 aprilie 1949, în subordinea directă a Ministerului Apărării Naţionale a fost înfiinţat Comandamentul Apărării Antiaeriene a Teritoriului, care a luat în subordine directă Serviciul de Pândă şi Informare Aeriană, de la data de 28 aprilie 1949, şi Regimentul Pândă Aeriană, de la data de 1 mai 1949.

La 1 august 1949, se înfiinţează, în subordinea Serviciul de Pândă şi Informare Aeriană, prima companie de radiolocaţie. Compania a avut atât misiuni operative cât şi de formare, ea constituind embrionul radiolocaţiei româneşti, aici s-au format mare parte din cadrele ce aveau să constituie  sistemul de supraveghere aeriană prin detecţie electromagnetică.

În anul  1950, s-au creat condiţiile necesare pentru transformarea Serviciului de Pândă Aeriană în Serviciul de Observare, Informare, Legături Aeriene – O.I.L.A.

Un moment important în procesul evolutiv al radiolocaţiei l-a constituit perioada aprilie-mai 1952, când, în cadrul batalioanelor independente radio O.I.L.A., pe direcţia generală sud au fost înfiinţate şi au intrat în operativitate primele 3 companii şi 3 posturi radiotehnice, printre care şi compania de la Vânju Mare şi postul Piteşti-Vest. Acestea erau înzestrate cu staţii de radiolocaţie de producţie sovietică de tipul P-20 şi P-3A.

Ca urmare a mutaţiilor produse în plan organizatoric şi a dotării cu tehnică de radiolocaţie, în vara anului 1955, sistemul O.I.L.A. a fost abandonat, desfiinţându-se cele 21 de companii cu un total de 492 posturi de observare vizuală şi înfiinţându-se, în baza Ordinului Ministerului Forţelor Armate, nr. C.L.0074 din 25 iulie 1955, Trupele Radiotehnice.

Prin ordinul Marelui Stat Major C.L./002678, la 01.07.1957, este înființată Compania 963 Radio, companie care avea drept misiune cercetarea şi bruiajul radarelor de la bordul aeronavelor şi a legăturilor radio de conducere a aviaţiei. În anul 1977 subunitatea se transformă în Batalionul 147 Luptă Radioelectronică, element de bază al sistemului de cercetare și bruiaj.

Pentru îmbunătăţirea lucrului operativ în cadrul trupelor radiotehnice din apărarea antiaeriană a teritoriului, ministrul forţelor armate a hotărât înfiinţarea, în cadrul fiecărei divizii de apărare antiaeriană a teritoriului, a câte unei brigăzi radiotehnice.

Astfel, au luat fiinţă Brigada 46 Radiotehnică, cu comandamentul la Ploieşti şi subunităţi dispuse în jumătatea de Est a ţării, în data de 01.08.1965 şi Brigada 41 Radiotehnică, cu comandamentul la Timişoara şi subunităţi dispuse în jumătatea de Vest a ţării, în data de 01.10.1966.

Începând cu anul 1973, au fost importate elemente ale sistemului VOZDUH-1, sisteme de automatizare a conducerii trupelor radiotehnice, destinate Brigăzii 46 Radiotehnice.

La 1 August 1973, ia fiinţă Brigada 1 Rachete Antiaeriene cu punctul de comandă la Chitila, reclamând constituirea unei entităţi radiotehnice aptă să asigure acţiunile de luptă ale noii mari unităţi de rachete şi să completeze simultan datele cercetării şi supravegherii spaţiului aerian. În acest context, a fost înfiinţat Batalionul 21 Radiotehnic Automatizat-Chitila (Chiajna), primul batalion radiotehnic automatizat din ţară. Batalionul nou înfiinţat a fost dotat cu tehnică modernă de radiolocaţie şi automatizare a conducerii trupelor, rod al ultimelor descoperiri ştiinţifice în domeniu, fiind destinat pentru culegerea, transmiterea şi conducerea automată a datelor despre situaţia aeriană.

La 1 iunie 1995, cele două brigăzi radiotehnice îşi redimensionează comandamentele şi structura de forțe, înfiinţând 10 centre de radiolocaţie, care aveau în subordine un număr variabil de batalioane şi companii de radiolocaţie.

Anul 1997 marchează intrarea în înzestrare a primului radar digital, 3D, cu distanță lungă de acțiune de tipul FPS-117, iar în anul 1998 au intrat în înzestrare încă 4 astfel de sisteme. Începând cu anul 2000 aceste radare execută Serviciul de Luptă Permanent, iar din anul 2004, Serviciul de Luptă Permanent Poliția Aeriană sub comandă NATO.

În anul 1998, prin ordinul ministrului apărării naţionale s-au desfiinţat Brigăzile 41 şi 46 Radiotehnice, iar centrele de radiolocaţie au intrat în subordinea directă a Corpurilor 1 şi 2 Aviație şi Apărare Antiaeriană.

La 01.08.2001, nouă centre de radiolocaţie se transformă în batalioane şi companii de radiolocaţie şi intră în subordinea marilor unităţi de aviaţie şi rachete sol-aer.

La 01.03.2004, batalioanele şi companiile de radiolocaţie ies din subordinea bazelor aeriene şi a Brigăzii 1 Rachete Sol-Aer, se restructurează şi intră în subordinea Comandamentului Operaţional Aerian Principal.

Începând cu 01.06.2008, se produc următoarele modificări: Batalionul 4 Radiolocaţie Chitila ia în subordine şi subunităţile Batalionului 3 Radiolocaţie Feteşti, se transformă în Batalionul 1 Supraveghere Aeriană Balotești, având în subordine un număr de 13 subunităţi subordonate, iar Batalionul 1 Radiolocaţie Turda ia în subordine şi subunităţile Batalionului 2 Radiolocaţie Bacău, se transformă în Batalionul 2 Supraveghere Aeriană Câmpia Turzii, având în subordine un număr de 14 subunităţi subordonate.

În anul 2010, luna iulie, în baza programului Gap Filler, primul radar 3D, de descoperire la joasă altitudine, TPS-79R soseşte în ţară şi intră în procedurile de testare operaţională. Până în anul 2012 vor fi recepționate, operaționalizate și introduse în serviciul de luptă 19 sisteme radar de acest tip.

La data de 01.11.2010 cele două batalioane de supraveghere aeriană s-au reorganizat şi s-au transformat în centre de supraveghere aeriană.

Astfel Batalionul 1 Supraveghere Aeriană se transformă în Centrul 1 Supraveghere Aeriană şi are în subordine 15 subunităţi de radiolocație, iar Batalionul 2 Supraveghere Aeriană se transformă în Centrul 2 Supraveghere Aeriană şi are în subordine 14 subunităţi de radiolocație.

La data de 01.09.2015, este înfiinţată Brigada 76 Cercetare, Supraveghere şi Recunoaştere prin desfiinţarea Centrului 1 Supraveghere Aeriană, a Centrului 2 Supraveghere Aeriană şi transformarea Batalionului 147 Război Electronic.

Prin această înfiinţare sunt concretizate eforturile structurilor care operează în mediul electromagnetic de a funcţiona sub o conducere unitară, în măsură să îmbunătăţească activităţile de cercetare de şi prin radiolocaţie a spaţiului aerian, să asigure avertizarea timpurie şi să furnizeze informaţiile necesare conducerii şi executării acţiunilor de apărare aeriană a României, devenind un element important al sistemului de Informații, Supraveghere și Recunoaștere (ISR)  al Armatei României.

Începând cu anul 2017, au fost recepționate și operaționalizate primele 5 sisteme radar 3D, cu distanță mare de acțiune și mobilitate ridicată, TPS-77. Aceste radare sunt vârf de gamă în domeniul supravegherii aeriene la nivel mondial. Toate cele 5 sisteme execută Serviciul de Luptă Permanent Supraveghere și Intervenție Aeriană, două fiind sub comandă NATO. Brigada 76 Cercetare Supraveghere și Recunoaștere, prin acțiunile desfășurate 24/7, asigură informațiile necesare conducerii operaționale a acțiunilor aeriene, managementul armamentului şi tehnicii de luptă, integrarea triadei senzori – elemente de decizie – elemente de acţiune, permițând îmbunătățirea şi automatizarea proceselor de comandă-control, capabilităţi care asigură superioritatea informaţională, decizională şi operaţională, precum şi adaptarea tehnicilor, tacticilor şi procedurilor de ducere a acţiunilor în spațiul aerian și electromagnetic.